vineri, 4 iunie 2010

help

"Va fi ca si cum nu as fi existat niciodata." Cuvintele imi treceau prin minte fara sa aiba claritatea perfecta a halucinatiei de seara trecuta. Erau doar cuvinte, fara sunet, ca niste cuvinte tiparite pe o pagina. Erau doar cuvinte, dar care imi treceau prin suflet si mi-l raneau.
M-am intrebat cat putea sa dureze situatia asta. Poate intr-o zi, peste ani, daca durerea s-ar diminua si ar deveni suportabila, as putea sa ma uit in urma la acele luni care vor ramane mereu cele mai bune din viata mea. Si, dacaar fi posibil ca durerea sa se inmoaie in asa fel incat sa-mi permita lucrul acesta, eram sigura ca as fi recunoscatoare pentru timpul pe care mi-l acordase. Mai mult decat cerusem, mai mult decat meritasem. Poate intr-o zi voi putea vedea lucrurile in felul acesta.
Dar daca gaura asta din sufletul meu nu se mai vindeca niciodata? Daca marginile sangerande nu se mai vindecau? Daca raul era permanent?

Un comentariu:

Persoane interesate